Acasa » Informatii utile pentru clienti
Setico Romania     Informatii utile pentru clientii SETICO
Mai jos, va sunt prezentate ULTIMELE informatii despre ignifugantul SETISTOP-S, noutati despre decofrantul DECOFRANT-S, detalii despre hidrofugantul HIDROSTOP-S, indicatii despre acceleratorul de priza SETIBET-S, informatii utile despre solutia antiinghet SETIBET-SG, instiintari despre SETIBET-S, documentatii privind SAPUNUL LICHID - SETICO cat si noutati despre SAPUNUL PENTRU SPALARI DIFICILE - SETICO. Pentru detalii suplimentare, nu ezitati sa ne contactati.

    IGNIFUGAREA PANOURILOR DIN LEMN DE TIP OSB  IGNIFUGAREA PANOURILOR DIN LEMN DE TIP OSB

    Cap. 1/aComportarea OSB TIP3 in cursul testului la foc conform standardului SR 652/1998

    Cap. 1/bComportarea la foc a OSB ignifugat cu SETISTOP-S (ignifugant pentru lemn, anticarie si antimucegai)

    Cap. 2   CLASIFICAREA IGNIFUGANTILOR CONFORM STANDARDELOR U.E.

    Cap. 2/aClasificarea ignifugantilor conform standardelor Uniunii Europene

    Cap. 3   TOXICITATEA COMPUSILOR CHIMICI DE TIP ANTIPIRENE/RETARDANTI DE FLACARA DIN COMPOZITIA IGNIFUGANTILOR COMERCIALI SI A PRODUSILOR REZULTATI PRIN DESCOMPUNEREA TERMICA SAU TERMOOXIDATIVA A ACESTORA LA CONTACTUL CU SURSA DE INCENDIU SAU CU FLACARILE INCENDIULUI

    Cap. 3/aToxicitatea compusilor chimici de tip antipirene/retardanti de flacara din compozitia ignifugantilor comerciali si a produsilor rezultati prin descompunerea termica sau termooxidativa a acestora la contactul cu sursa de incendiu sau cu flacarile incendiului

    Cap. 3/bRezultatele experimentale privind produsii toxici rezultati prin descompunerea termica a antipirenelor din clasa fosfatilor de amoniu. Analiza termogravimetrica / termodiferentiala / spectroscopia de infrarosu.

    Cap. 3/cStudiul ignifugarii lemnului utilizand procedeul impregnarii prin imersia sub presiune a epruvetelor/profilelor din lemn standardizate.


     Folositi cu incredere produsele SETICO ( SETISTOP-S | DECOFRANT-S | SETIBET-S | SETIBET-SG | HIDROSTOPS-S ). VA COSTA MAI PUTIN DECAT va inchipuiti !


line


     alineatCap. 1/aComportarea OSB TIP3 in cursul testului la foc conform standardului SR 652/1998.

     Materialele de constructie care inlocuiesc in mod frecvent scandurile din lemn pentru executarea asterialelor cladirilor sau a peretilor tip "sandwich" sunt panourile din OSB (placi aglomerate din aschii sau rumegus de lemn). Acestea sunt cunsoscute si sub denumirea de PAL (placi aglomerate din lemn).

     In urma experimentarilor aferente unui amplu program de cercetare am constatat ca produsul numit "OSB tip 3", recomandat ca fiind ignifugat, se aprinde foarte usor si arde foarte rapid fiind complet distrus in cateva minute.

     In imaginile de mai jos (facute la interval de cate un minut) in cursul testului standard conform SR 652/1998 utilizand epruvete din OSB tip 3 (400 x 150 x 8 mm) s-a constatat ca acestea sunt complet distruse in cca 8 minute, nerezistand testului timp de 10 minute asa cum prevede standardul. Conform acestuia, pierderea in greutate pe durata expunerii la foc trebuie sa fie mai mica de 30%. In cazul de fata, dupa 8 minute, pierderea in greutate a fost de aproape 80%. In concluzie: ACESTE MATERIAL NU CORESPUNDE DIN PUNCT DE VEDERE PSI CA MATERIAL DE CONSTRUCTIE POTRIVIT LEGISLATIEI IN VIGOARE. In subcapitolul urmator (1.b) se prezinta comportarea la foc a OSB tip 3 ignifugat cu SETISTOP-S.

     Mai jos veti putea vizualiza imaginile pentru testul la foc (SR 652/1998 reactualizat in 2009) cu epruvete din OSB tip 3 cu grosimea de 8 mm.


SUSSUS


     alineatCap. 1/bComportarea la foc a OSB ignifugat cu SETISTOP-S (ignifugant pentru lemn, anticarie si antimucegai).

     La solicitarea unor beneficiari preocupati de inflamabilitatea OSB tip 3 am continuat programul de cercetare privind ignifugarea OSB. Studiile au condus la concluzia ca SETISTOP-S este unul dintre putinele solutii de ignifugare ce pot conduce la o protectie in conformitate cu standardele in vigoare. Aceasta se datoreaza faptului ca, sub actiunea flacarii, antipirenele din compozitie genereaza o spuma termoprotectoare si ignifuga pe suprafata OSB impiedicand propagarea flacarii. Totodata termoprotectia impiedica topirea adezivului (inflamabil) si migrarea topiturii catre suprafata epruvetei unde acesta alimenteaza flacara care se amplifica. In imaginile de mai jos se prezinta comportarea la foc a epruvetelor din OSB tip 3 ignifugate cu SETISTOP-S. Epruvetele sunt similare ca geometrie cu cele prezentate in capitolul 1.1. respectiv: 400 x 150 x 8 mm. Testul a fost executat in conformitate cu standardul SR 652/1998 (reactualizat in anul 2009) cunoscut sub denumirea: "DETERMINAREA EFICACITATII IGNIFUGARII".

     In prima imagine se prezinta ansamblul aparaturii cu epruveta montata in cadrul de testare sustinut de o balanta de inalta precizie care inregistreaza in mod continuu pierderea de greutate in cursul testului la foc.

     Imaginea nr. 2 prezinta detaliul cu montajul epruvetei inainte de pornirea arzatorului cu butan. Urmatoarele 10 poze inregistreaza evolutia epruvetei expuse la foc pe durata intregului test, la intervale de cate un minut. Se observa ca incepand cu minutul 5 intensitatea flacarii pe suprafata epruvetei scade pana la disparitia acesteia. In final se vede doar flacara arzatorului de butan care nu mai poate alimenta propagarea flacarii datorita spumei termoprotectoare.

     In penultima imagine se observa epruveta dupa oprirea arzatorului. Aceasta este doar putin deteriorata in zona inferioara de contact, timp de 10 minute, cu flacara arzatorului. Pierderea in greutate a epruvetei este doar de 11,81 % fata de maximum 30% admisa de testul standard.

     Ultima imagine arata indicatia balantei de inalta precizie in finalul testului, adica o pierdere in greutate de 47,52 grame (balanta este etalonata cu semnul "minus" pentru inregistrarea pierderilor de greutate) fata de greutatea initiuala a epruvetei de 402,37 g, reprezentand procentual 11,81%.

     Rezultatul a fost confirmat si de LABORATORUL "OMNITEST" − Bucuresti, unitate acreditata RENAR pentru emiterea buletinelor de incercare aferente unor lucrari publice sau private, civile sau industriale. Confirmarea se refera la epruvetele din OSB ignifugat cu SETISTOP-S prelevate din lucrarea : "RESTAURAREA CLADIRII BASTIONUL MARIA TERESIA" din cadrul CETATII TIMISOARA. Lucrarea de restaurare s-a executat sub coordonarea unei firme de restaurare a monumentelor istorice din GERMANIA cu fonduri provenite de la Uniunea Europeana. Ignifugarea a fost executata de S.C.IGNISERV SRL ARAD firma acreditata pentru acest tip de lucrari de catre CENTRUL NATIONAL PENTRU SECURITATE LA INCENDIU SI PROTECTIE CIVILA BUCURESTI.

     In cazul cand sunteti confruntati cu astfel de probleme, puteti sa ne consultati pentru a va oferi solutiile tehnice adecvate.


SUSSUS


     alineatCap. 2/aClasificarea ignifugantilor conform standardelor Uniunii Europene.

     Produsele comerciale destinate ignifugarii lemnului sunt certificate/clasificate in fiecare dintre tarile lor de origine potrivit unor standarde nationale. In ROMANIA certificarea unui produs din aceasta categorie se face de catre CENTRUL NATIONAL PENTRU SECURITATE LA INCENDIU SI PROTECTIE CIVILA-CNSIPC Bucuresti in conformitate cu:

     I. SR 652/1998 - "DETERMINAREA EFICACITATII IGNIFUGARII" - reactualizat in anul 2009;

     II. SR 7248/1999 - "DETERMINAREA PROPAGARII FLACARII PE SUPRAFATA MATERIALELOR COMBUSTIBILE".

     In scopul unificarii metodei de clasificare, bazata pe date experimentale de laborator, a fost elaborat standardul UNIUNII EUROPENE EN 13501/2008 avand doua sectiuni: EN 13501-1 - "REACTIA LA FOC" si respectiv EN 13501-2 - "REZISTENTA LA FOC". Anexam la prezenta copia sectiunii ce contine clasificarea explicita conform acestui standard. Vezi anexele.

     Incepand cu anul 2010 fiecare produs comercializat in tarile UE trebuie sa fie clasificat si conform standardului EN 13501-1 - "REACTIA LA FOC" de catre un laborator autorizat. In ROMANIA institutia autorizata RENAR in acest scop este CNSIPC Bucuresti, anterior citata.

     In absenta acestui document exista riscul ca INSPECTORATUL TERITORIAL IN CONSTRUCTII, pe raza caruia s-a executat lucrarea de ignifugare, sa nu autorizeze darea in functiune a imobilului.

     Pentru o mai buna intelegere a exigentelor acestui standard prezentat doar rezumativ, facem urmatoarele comentarii cu referire la Tabelul nr. 1 aferent pentru EN 13501-1/2008:

     1. Acesta este un document mai complex decat standardele anterioare ale UE sau a celor nationale si utilizeaza 3 criterii pentru evaluarea performantelor unui ignifugant aplicat pe suprafata suportului inflamabil prin oricare din procedeele uzuale: pensulare, pulverizare sau imersie;

     2. Dupa testare produsul de ignifugare este clasificat conform acestui standard fiindu-i atribuite trei simboluri, de exemplu C-s1,d0 (cazul produsului nostru SETISTOP-S);

     3. Literele A, B, C, D, E, F care indica incadrarea din punctul de vedere al combustibilitatii, utilizand drept criteriu cantitatea de energie degajata intro perioada determinata de timp din epruveta ignifugata supusa testului la foc (W/s). Literele A,B,C se refera la produse cu calitati superioare din acest punct de vedere;

     4. Simbolurile s1, s2, s3 fac referire la degajarea de fum: absenta/redusa (s1), medie (s2) si abundenta/fum dens (s3);

     5. Simbolurile d0, d1, d2 se refera la desprinderea de particule arzande din epruvetele supuse testului la foc ce are durata de 600 secunde: nu se desprind (d0), se desprind dar nu ard mai mult de 10 secunde (d1), se desprind si nu se incadreaza in d0 respectiv d1 adica ard mai mult de 10 secunde.

     Din cele prezentate rezulta urmatoarele:

     a. Factorul prevalent in ierarhizare il reprezinta (pentru clasele superioare de combustibilitate A2,B si C) in ordine: degajarea de fum (s),desprinderea de particule arzande (d) si in ultima instanta clasa de combustibilitate. Adica un produs clasificat C-s1,d0 este superior unui produs A2-s2,d0 si net superior unui produs A2-s3,d2.

     b. Prin ierarhizarea produselor potrivit celor trei criterii, se are in vedere pericolul imediat pentru oamenii surprinsi in interiorul imobilului expus unui incendiu:

     - Acestia pot fi intoxicati grav cu fum sau poate surveni decesul inainte ca sa fie expusi focului. Remarca este valabila atat pentru victime cat si pentru salvatorii acestora (echipajele de pompieri sau salvatorii voluntari). Deci primul criteriu este cel simbolizat (s);

     - Desprinderea unor particule arzande din suportul ignifugat (scanduri, grinzi ale structurilor de rezistenta, placaj, placi OSB, etc.) pot provoca incendii secundare prin caderea pe materiale neignifugate (textile, birotica, electronice, mobilier, etc.);

     - Combustibilitatea materialului ignifugat este ultimul criteriu de departajare avand in vedere existenta unei echivalente relative fata de standardul 13501-2 - "REZISTENTA LA FOC" (tabelul intitulat FIRE RESISTENCE) din cadrul anexei. Conform acestuia rezistenta minima la foc admisa (in mod cert pentru produsele de ignifugare de calitate modesta) este de 30 minute. Ori este foarte putin probabil ca victimele surprinse in interiorul unei cladiri expuse la incendiu sa reziste fumului sau incendiilor secundare din incinta unde au fost surprinsi timp de 30 minute sau mai mult.

     Produsul SETISTOP-S fabricat de catre S.C.SETICO SRL in baza unui brevet de inventie si licente apartinand producatorului asigura o protectie foarte buna antifoc pentru lemn aducand in sprijinul acestei afirmatii urmatoarele:

     1. Valoarea medie a parametrului FIGRA (W/s) expresie a energiei degajate din epruvetele expuse focului (EN 13501-1/2008) este (128,5 + 116,5) : 2 = 122,5 W/s. Valoarea maxima admisa pentru clasa C este de 250 W/s iar pentru clasa B valoarea maxima admisa este de 120 W/s. Cu alte cuvinte SETISTOP-S se afla la o "distanta" de doar 1% fata de clasa B avand in vedere ca depasirea de 2,5 W/s a valorii de 120 W/s (clasa B) reprezinta un procent din valoarea 250 W/s;

     2. In termeni de unitati de timp, diferenta ar fi de cca 2 minute si 30 secunde adica 117 minute si 30 secunde fata de 120 minute;

     3. Degajarea de fum SMOGRA este de 0,3 unitati fata de un maxim admis de 30 unitati adica de 100 ori mai putin !

     4. NU se desprind niciun fel de particule arzande din epruvetele de lemn ignifugate cu SETISTOP-S in cursul testului la foc;

     5. Beneficiarii nostri sau cei interesati (persoane fizice sau juridice) vor prim intreaga documentatie de certificare/clasificare care sustine afirmatiile de mai sus. Deasemenea pot consulta la sediul nostru standardele respective.

     In incheiere, facem precizarea ca testarea conform EN 13501-1/2008 este precedata de testarea in conformitate cu alte doua standarde ale UE care reprezinta un criteriu eliminatoriu, respectiv:

     1. EN ISO 11925-2: 2002/C91/2007 - "DETERMINAREA APRINZABILITATII PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCTII CARE VIN IN CONTACT CU FLACARA-INCERCAREA CU O SINGURA FLACARA";

     2. EN 13823/2004 - "DETERMINAREA REACTIEI LA FOC A PRODUSELOR PENTRU CONTRUCTII CU EXCEPTIA PRODUSELOR EXPUSE ACTIUNII TERMICE A UNUI SINGUR OBIECT ARZAND".

     STIMATI CLIENTI SAU PERSOANE INTERESATE DE PRODUSELE SI PROCEDURILE DE IGNIFUGARE, DIN RESPECT PENTRU MUNCA, BUNURILE, SANATATEA SI VIATA DUMNEAVOASTRA, VA ASIGURAM CA VA VOM RASPUNDE ORICAREI SOLICITARI DE CONSULTANTA, INDIFERENT DACA VETI ACHIZITIONA SAU NU PRODUSUL NOSTRU.


     MANAGER GENERAL:

     Dipl.ing. Florita Serban,

     Cercetator stiintific princ. grd. I (Inventatorul produslui SETISTOP-S)

     [Pentru programare, folositi datele de contact, de pe pagina de CONTACT sau dati click aici]

Anexele reactiei/rezistentei la foc



SUSSUS


     alineatCap. 3/a Toxicitatea compusilor chimici de tip antipirene/retardanti de flacara din compozitia ignifugantilor comerciali si a produsilor rezultati prin descompunerea termica sau termooxidativa a acestora la contactul cu sursa de incendiu sau cu flacarile incendiului.

     Substantele chimice din compozitia ignifugantilor prezinta in mod inerent anumite nivele de toxicitate dar este important ca sa nu fie atinsa concentratia periculoasa pentru om in cursul operatiunilor de aplicare (pentru operatorii care executa lucrarea) sau ulterior pentru locatari, dupa punerea in opera a acestora. Evolutia in timp a ignifugantilor, ca urmare a cresterii exigentelor atat sub aspectul PSI (Prevenirea si Stingerea Incendiilor) cat si al protectiei fata de eventualele componente ce pot atinge nivele inaceptabile de toxicitate in atmosfera spatiului ignifugat, a condus la inlocuirea produselor conditionate in solventi organici cu produse aplicate sub forma de solutii apoase. Deasemenea a fost restrictionata si ulterior interzisa utilizarea unor antipirene din clasa fenolilor sau a halogenofenolilor respectiv a componentelor complementare de tipul insecticidelor polihalogenate, de exemplu hexaclorciclohexanul.

     Una dintre problemele inca nesolutionate o reprezinta unii produsi de descompunere termica sau termooxidativa a antipirenelor, care in prima instanta actioneaza ca retardanti de flacara dar in final se transforma in produsi toxici sau foarte toxici care se regasesc in fumul degajat de incendiu. In anumite cazuri efectele grave (intoxicatie cu fum sau deces) atribuite fumului (particulele solide-cenusa, aflate sub forma de aerosoli in gazele de ardere )se datoreaza unei INTOXICATII CHIMICE cu produsi de degradare a antipirenelor atunci cand efectele sunt rapide si mai fac numeroase victime in limita aceluiasi areal. Sunt recunoscute ca produsi de degradare termica sau termooxidativa cu astfel de efecte: amoniacul, hidracizii halogenilor (fluorhidric, clorhidric, bromhidric), oxizii de azot sau nitrici (mono, di, tri, tetra si pentaoxidul de azot sau nitric) si pentaoxidul de fosfor.

     Se pune intrebarea daca exista compozitii chimice ale ignifugantilor care sa includa antipirene ce nu se transforma termic/termooxidativ in gaze sau vapori toxici. Raspunsul este "DA" pentru anumite materiale cum ar fi lemnul, hartia, bumbacul, unele materiale sintetice (relativ putine) si "NU" sau "NU INCA" pentru majoritatea materialele sintetice de tipul polimerilor sau copolimerilor cu structura olefinica ,cauciuc , poliesteri, poliamide-exemplu fibrele tip Nylon ,polistiren, poliuretani, etc. Daca in unele cazuri (suportii de natura celulozica inclusiv lemnul) se poate, ramane intrebarea suplimentara: "De ce nu se generalizeaza cel putin in cazul acestora ?" Raspunsul este multiplu si poate face referire la performantele comparative in ce priveste protectia la foc, la cele economice, pericolul real practic (mai redus in spatiile deschise fata de interiorul imobilelor), design, etc. Disputele pe plan mondial pot fi comparate, pastrand proportiile, cu raspunsul la intrebarea: "De ce se actioneaza atat de tardiv la inlocuirea combustibililor fosili (gaze naturale, petrol, carbuni) cu surse de energie regenerabila (eoliana, solara, fotochimica, celule de combustie nepoluante, etc.) atunci cand schimbarile dramatice de mediu pot cauza catastrofe la nivel planetar". Raspunsul monosilabic poate fi: "PROFITUL" care deriva din "EGOUL UMAN".

     In unele tari dezvoltate, expuse in mod frecvent unor catastrofe naturale (cutremure) ce pot atinge nivele greu de imaginat prin consecintele acestora , de exemplu incendii multiple inabordabile simultan, din cauza distrugerii infrastructurii si a fortelor specializate insuficiente, cercetarea stiintifica in domeniul protectiei la foc dezvolta continuu si in ritm alert produse de ignifugare si termoprotectie ecologice in totalitate, care nu degaja gaze toxice. In felul acesta oamenii surprinsi de catastrofe, care se pot salva singuri dintre daramaturile cladirilor, au o sansa in plus, daca nu sunt expusi acestor gaze toxice. Apreciem ca din acest punct de vedere JAPONIA este un etalon demn de urmat. Sa nu uitam tragedia din anul 1995 cand urmare a unui cutremur catastrofal, orasul japonez KOBE a fost distrus aproape in totalitate fiind inregistrati peste 55.000 morti. Aceasta intr-o tara unde normele de proiectare antiseismica ating cele mai inalte exigente. Nu cunoastem inca detalii privind politicile adoptate in tari care se confrunta cu astfel de probleme dar vom incerca sa aflam si va vom informa de indata ce se contureaza o imagine de ansamblu clara.

     Vom face o scurta trecere in revista a modului in care actioneaza antipirenele asupra flacarii si a suportului pe care s-a aplicat ignifugantul. In principiu problematica este similara pentru orice tip de material dar vom insista mai mult asupra lemnului ca material de constructie ecologic.

     Arderea unui material inflamabil este o reactie chimica rapida care se propaga printrun asa numit mecanism radicalic. Substantele de tipul antipirenelor actioneaza principial in trei moduri:

     a. Intervin in reactiile radicalice intrerupand partial si temporar propagarea acestora (flacara se "domoleste") iar arderea totala cu formare de dioxid de carbon si apa este in parte inlocuita cu un proces de piroliza cu formarea predilecta a carbonului (asemanator formarii mangalului). Astfel cantitatea totala de energie termica degajata se diminueaza si scade temporar amploarea incendiului;

     b. Formeaza prin expandare o spuma solida anorganica pe suprafata lemnului sau a rezidiului carbunos. Aceasta actioneaza ca un izolator termic local, impiedicand supraincalzirea suportului aprinderea acestuia si propagarea flacarii pe suport;

     c. Blocheaza temporar anumiti centri din structura celulozei unde are loc initierea procesului de descompunere termica urmata de formarea unor gaze sau vapori inflmabili;

     Inafara antipirenelor propriuzise se pot utiliza si alte substante care potenteaza efectul retardantilor de flacara.

     Antipirenele care degaja substante toxice sub actiunea temperaturii si/sau a flacarii sunt:

     1. Compusii halogenati (fluoruri, cloruri, bromuri) sau polihalogenati (parafina clorurata). Prin descompunerea termooxidativa a acestora rezulta in faza gazoasa acizii halogenati (fluorhidric-extrem de toxic, clorhidric si bromhidric-toxicic) care au efect asfixiant;

     2. Fosfatii sau polifosfatii de amoniu utilizati pe scara larga si care deocamdata nu pot fi inlocuiti in cazul unor materiale sintetice. Acestia se descompun si se transforma in etape dupa cum urmeaza:

     a. La temperaturi cuprinse intre 130 − 190 grd. C se descompun in amoniac gazos si acid fosforic.Amoniacul este un gaz toxic cu efect asfixiant in concentratii destul de reduse in atmosfera ambianta. Acidul fosforic lichid ramane temporar pe suport;

     b. La temperaturi de peste 600 grd. C in flacara acestia se transforma in retardantii de flacara, structuri de tip radicalic: NO* (monoxid de azot) si PO* (monoxid de fosfor). Acestia intervin in reactiile flacarii modificand echilibrul acestora in directia pirolizei cu degajare mai redusa de energie;

     c. In procesul de retardare a flacarii acestia se transforma prin oxidare in oxizi nitrici sau de azot (NO2 in principal, N2O3, N2O4 si N2O5) respectiv pentaoxid de fosfor (P2O5). Acestia sunt "anhidride acide" si la contactul cu apa se transforma in acid azotic respectiv fosforic. Daca contactul se manifesta cu corpul uman, efectul se produce la nivelul pielii, mucoaselor buco-nazale, conjunctivei ochilor si a cailor respiratorii. In functie de concentratia acestora in aer, leziunile sunt progresive, de multe ori invalidante iar in cazul extrem provoca moartea prin edem pulmonar (umplerea plamanilor cu lichid) si colapsul sistemului cardio-respirator.

     Cercetarile stiintifice recente sunt orientate in unele tari cu predilectie catre compusi de tipul antipirenelor care nu degaja gaze toxice in conditiile anterior citate. Se face referire la compusi ai siliciului (oxid, silicati, siliconi,etc.), compusi ai borului (borati sau poliborati alcalini), carbonati alcalini sau alcalino-pamantosi, aluminiului (trioxid), magneziului (oxid) sau combinatii ale acestora cu sau fara alte adausuri. Aceasta cel putin in cazul suportilor celulozici. In cazul unor materiale sintetice cu ar fi de exemplu izolatiile cablurilor electrice ale unor vehicole cu risc ridicat de incendiu (avioane, submersibile, nave de suprafata, vehicole militare, etc.) nu s-a gasit inca o alternativa satisfacatoare la ignifugantii de tipul fosfatilor sau polifosfatilor de amoniu chiar daca partial au fost inlocuiti in recepturi cu alte substante mai putin periculoase din clasa boratilor.

     In cazul unor ignifuganti comerciali ce contin antipirene din clasa fosfatilor sau polifosfatilor de amoniu, legislatia UE obliga ca in specificatiile tehnice si in fisele tehnice de securitate sa fie inscrise noxele ce se degaja in cazul expunerii la foc. In acest mod in cazul unui incendiu la un imobil ignifugat cu astfel de produse se cunosc riscurile atat de catre echipajele de interventie ale pompierilor cat si de echipajele de pe ambulantele care acorda primul ajutor ranitilor. Pompierii vor veni echipati corespunzator situatiei iar echipajele de pe ambulante vor avea in dotare trusele de prim ajutor cu medicamente antidot.

     Oferim pe aceasta cale ca MODEL DE URMAT, fisa tehnica a unui produs de calitate superioara MAGMA FIRESTOP SBP 1 produs de catre MAGMA INDUSTRIES/Olanda care este clasificat B-s2,d0 in conformitate cu standardul EN 13501-1/2008. Fisa tehnica de securitatea a acestuia indica fara echivoc: "SUBSTANTE PERICULOASE LA DESCOMPUNERE LA TEMPERATURI MAI MARI DE 130 grd. C: NITROGENDIOXIDE si FOSFORICOXIDE" (http://www.afacerilemn.ro/rom/Mesaje/Substanta-Ignifugare-lemn_id-20697.html).

     Din punctul de vedere al efectelor toxice ale gazelor mai sus citate nu exista niciun dubiu, articolele de specialitate citeaza pentru fiecare in parte:

     a.Nivelul de concentratie si efectele asupra organismelor animale in special soareci sau cobai de laborator;

     b.Efectele asupra omului in cursul unor accidente chimice urmate de intoxicatii cu aceste gaze, leziunile produse inclusiv in cazul unor decese.

     Statistic constatam ca pentru gaze pure de tipul noxelor mai sus citate, concentratii cuprinse intre 0,5 − 1 % vol in aerul inspirat provoaca decesul unui adult in mai putin de 5 minute. Nu se cunoaste daca efectul cumulativ al mai multor gaze toxice, eliberate simultan in atmosfera din incinta incendiata, reduce sau nu nivelul acestor concentratii limita. Ceea ce este insa surprinzator se leaga de decesul simultan prin asfixiere a mai multor persoane (zeci) in cazul unor discoteci cuprinse de incendiu insotit de fum abundent , care aveau caile de evacuare subdimensionate. Se cunoste ca localurile publice nu primesc autorizatii de functionare fara ignifugarea structurilor adiacente confectionate din materiale inflamabile. Din fericire astfel de evenimente nu au avut loc in tara noastra.

     Prezentul material are un caracter informativ, nefiind o lucrare de literatura. Pentru informarea detaliata a celor interesati indicam cuvintele sau grupul de cuvinte cheie care permit accesul la documentatia tehnica ce sta la baza acestui material. Alternativ indicam alte moduri de accesare a informatiilor:

     Acestea sunt:

     1. MAGMA FIRESTOP SBP 1 ;

     2. http://www.woodbusinessportal.com/en/Messages/Partners-for-fire-retardant-vacuum-pressure-treatments_id-11320.html;

     3. http://www.afacerilemn.ro/rom/login_messages.php?id_link=20697 ;

     4. Material Safety Data Sheet, dekspol, cap.5 Fire fighting measures;

     5.MSDS Sheet Search from Scott Specialty Gases for NITROGEN DIOXIDE; http://www.scottecatalog.com/msds.nsf/MSDSNo/M-23122;

     6.Non-Flammable Gas Mixture MSDS-50026; MATERIAL SAFETY DATA SHEET, L'AIR LIQUIDE; prepared to United States OSHA, CMA, ANSI and Canadian WHMIS Standards, cap. 3. HAZARD IDENTIFICATION;

     7. Nitrogen Oxides-Medpedia; http://wiki.medpedia.com/Nitrogen_Oxides;

     8. Toxicity, Ammonia; eMedicine Emergency Medicine; http://emedicine.medscape.com/article/820298-overview;

     9. Flame/thermal decomposition of fire retardants; decomposition of diamonium phosphate; decomposition of monoamonium phosphate. CF INDUSTRIES, Inc, USA;

     10. Phosphorous pentoxide-Wikipedia, the free encyclopedia; http://en.wikipedia.org/wiki/Phosphorous_pentoxide;

     11. Sampling and Analytical Methods: Nitric Oxide in Workplace Atmospheres (ID 190); ;

     12. The Reponses of Animals Inhaling Nitrogen Dioxide For Single, Short-term Exposures; http://www.informaworld.com/smpp/content~db=all~content=a789026471;

     13. ATSDR-MMG: Nitrogen Oxides; http://www.atsdr.cdc.gov/mhmi/mmg175.html;

     14. Experimental studies on nitric oxide, Lary Gustafsson, Scand.J.Work Environ Health 1993, vol. 19, suppl 2;

     15. Nitric oxide and the respiratory system, G.Himashree et al., Current Science, vol. 85, No. 5, sept., 2003;

     16. Ammonium polyphosphate-Wikipedia, the free encyclopedia; http://en.wikipedia.org/wiki/Ammonium_polyphosphate;

     17. Ammonium polyphosphate of Flame Retardant product from SinoHarvest Ammonium: http://www.sinoharvest.com/products/Ammonium-polyphosphate.shtml;

     18. Nitrogen dioxide, Material Safety data Sheet, MATHIESON TRI-GAS Inc. USA;

     19. Hazardous Gases, FACTSHEET, http://www.omafra.gov.on.ca/english/engineer/facts/04-087.htm;

     20. NITRIC ACID, Material Safety Data Sheet, TradeMark Nitrogen Corp., USA;

     21. Flame Retardants, E.M.Pearce, R.Liepins, Environmental Health Perspectives, Vol. 11, pp. 59 − 69, 1975;

     22. The European Flame Retardants Association, Flame Retardants, frequently Asked Questions; http://www.cefic-efra.com/Content/Default.asp?PageName=openfile&DocRef=2006-02-13-00008;

     23. Flame retardants;

     24. Fire decomposition of fire retardants;

     MANAGER CERCETARE-DEZVOLTARE,

     Dipl.ing.chim. Corina Florita,

     (Cercet. stintific principal grd. II)
     NOTA:

     S.C. SETICO SRL a demarat un amplu program de cercetare-dezvoltare avand ca obiect identificarea conditiilor in care antipirenele generatoare de gaze toxice devin periculoase pentru sanatatea si viata oamenilor. In acest scop au fost achizitionate aparate si materiale performante cu functii specifice permitand:

     1. Masurarea temperaturii suprafetelor expuse la foc (pirometru optic cu fascicol laser);

     2. Dispozitive de analiza pentru determinarea concentratiilor noxelor (amoniac, oxizi nitrici, pentaoxid de fosfor, etc.) din fumul si gazele de ardere ale epruvetelor ignifugate cu antipirene etalon;

     3. Aparatura pentru captarea controlata a gazelor de ardere si fumului degajat din epruvetele ignifugate, adaptata aparatului pentru determinarea eficacitatii ignifugarii conform standardului SR 652/2009;

     4. Substante chimice pure-antipirene etalon pentru prepararea solutiilor de referinta.

     Metodele de analiza vor respecta standardele nationale si internationale cu referire la substanta investigata. Vom informa persoanele interesate in legatura cu fiecare etapa a cercetarii si vom oferi date comparative cu informatii similare pe plan mondial.


SUSSUS


     alineatCap. 3/b Rezultatele experimentale privind produsii toxici rezultati prin descompunerea termica a antipirenelor din clasa fosfatilor de amoniu. Analiza termogravimetrica / termodiferentiala / spectroscopia de infrarosu.

     Literatura de specialitate, anterior mentionata, citeaza utilizarea in compozitia recepturilor unor ignifuganti urmatoarele tipuri de fosfati de amoniu:
  • 1). Fosfatul monoacid de diamoniu: (NH4)2HPO4;
  • 2). Fosfatul diacid de monoamoniu: (NH4)H2PO4;
  • 3). Polifosfatii de amoniu : (NH4PO3)n cu grade de polimerizare care pot depasi 1000 de unitati . Acesta se descompune termic in mod similar cu fosfatul diacid de monoamoniu.


     Din punctul de vedere al eficacitatii ignifugarii fosfatul monoacid de diamoniu este cel mai performant compus chimic din aceasta clasa intrucat genereaza trei radicali intrerupatori de flacara (2 NO* si 1 PO*) pentru fiecare molecula in timp ce fosfatul diacid de monoamoniu genereaza doar 2 radicali intrerupatori de flacara ( 1 NO* si 1 PO*). Primul insa degaja teoretic un volum de gaze toxice cu 33% mai ridicat fata de cel de-al doilea. Una din problemele tehnice, care preocupa din punct de vedere toxicologic, se refera la fenomenele care au loc in cazul expunerii suprafetelor din lemn ignifugate cu produse ce contin fosfati si polifosfati de amoniu la temperaturi ridicate, fara a fi expuse focului. Situatia poate aparea in cazul cand incendiul a fost initiat si se propaga intr-o incapere invecinata iar transferul termic printrun perete de zidarie/beton (neinflamabil) determina suprancalzirea unor structuri din lemn (lambriuri, podea, tavan) in camera adiacenta.

     Datele de literatura referitoare la substantele din aceasta categorie, in stare chimic pura indica descompunerea termica cu degajare de amoniac si pentaoxid de fosfor, ambele substante fiind toxice pentru om.

     Descompunerea termica incepe la temperaturi relativ scazute, in jurul a 130 grd. C dar numai amoniacul se degaja in atmosfera ambianta. Pentaoxidul de fosfor sublimeaza la temperatura de 360 grd. C cand trece in faza de vapori dar se depune imediat pe suprafetele mai reci sau condenseaza ca acid orto fosforic ( H3PO4 ) in cazul contactului cu apa. Pentru o deplina edificare a fenomenelor care au loc in conditii termice s-a efectuat analiza termogravimetrica si termodiferentiala pentru fosfatul monoacid de diamoniu si fosfatul diacid de monoamoniu de calitate reactiv chimic pur fabricat de catre firma germana specializata MERCK A.G./Darmstadt/Germania. Analizele au fost facute cu un aparat ultramodern capabil sa asigure o atmosfera de lucru controlata (aer sau gaze inerte) cuplat cu un spectrofotometru cu absorbtie in infrarosu care analizeaza si dozeaza automat gazele rezultate ca efluent de la balanta termogravimetrica. Domeniul de temperatura in care s-au facut determinarile a fost de la 20 pana 500 grd. C cu o viteza de incalzire de 10 grd.C/minut, utilizand atmosfera de aer, fara expunere la flacara. S-a optat pentru atmosfera de aer in scopul apropierii de conditiile in care se aplica si actioneaza ignifugantii depusi pe suporturile solide.

    

A. Fosfatul monoacid de diamoniu (figurile 1 si 2):

  • a. Procesul de descompunere termica in intervalul cuprins intre 117,9 si 487,2 grade Celsius determina o scadere a masei esantionului supus analizei cu 39,27% din masa initiala;
  • b. Produsul gazos decelat analitic prin spectroscopia IR este practic numai amoniacul;
  • c. Produsul solid ramas in cuva balantei termogravimetrice prezinta un aspect vitros similar unei sticle fosfatice.
  • d. Descompunerea termica incepe la 117,9 grd. C cu o viteza de 0,0432 mg/min, atinge un maxim al vitezei de descompunere 1,7985 mg/min la 209,7 grd. C si se incheie practic la temperatura de 307,6 grade Celsius.
  • e. Procesul chimic de descompunere termica este endoterm (absorbtie de caldura) cu un maxim localizat la 196 grd. C, apropiat celui corespunzator vitezei maxime de descompunere termica.


     Potentialul gazelor nocive-amoniac NH3, degajat din acest compus chimic este ridicat si anume 0,2575 g NH3/g (NH4)2HPO4. Printrun calcul stoechiometric specific transformarilor chimice rezulta ca 1 mol ( 132 g) fosfat monoacid de diamoniu poate degaja in conditiile de temperatura specificate un volum de 44,8 litri amoniac gazos (masurat in conditii normale de temperatura si presiune) , care poate contamina pana la nivelul dozei letale un volum de aer de 4435,2 litri , intr-o camera lipsita de ventilatie. S-a luat ca referinta concentratia de 1 % vol amoniac in atmosfera, care provoaca moartea in cca 5 minute prin edem pulmonar si stop cardio-respirator.

     Concentratia uzuala a fosfatului monoacid de diamoniu in solutiile apoase de ignifuganti se situeaza la un nivel de cca 20% greutate iar consumul specific al unui astfel de produs aplicat pe o suprafata din lemn de brad (umiditate medie 12,5 %) este in jurul a 400 g/m.p. conform specificatiilor tehnice cu privire la punerea in opera a acestora. Deci continutul mediu de substanta activa, fosfat monoacid de diamoniu, este de 400 x 20%= 80 grame/metru patrat suprafata lemnoasa. Acesta se descompune termic cu degajarea a 27,15 litri amoniac, masurat in conditii normale de temperatura si presiune. Daca se face un calcul teoretic raportat la o incapere cu suprafata de 100 m.p., inaltimea de 3 m dotata cu lambriuri din lemn de brad cu inaltimea de 1,5 metri, ignifugate pe amble fete cu un astfel de produs se ajunge la concluzia ca in conditiile date de temperatura se depaseste concentratia letala de 1% vol amoniac in atmosfera incintei. Calculul se face in felul urmator:

    
  • 1). Incaperea are o suprafata totala de 100 m.p.
  • 2). Volumul total al acesteia este de 100 m.p. x 3 m = 300 m.c.
  • 3). Circumferinta unei camere cu suprafata de 100 m.p. cu sectiunea de 10 x 10 m este de 4 x 10 = 40 m.
  • 4). Suprafata totala (ambele fete) ale lambriurilor aplicate pe peretii laterali pana la o inaltime de 1,5 m este: 40 m.p. x 2 (fete) x 1, 5 m = 120 m.p.
  • 5). Volumul total de amoniac degajat teoretic din lambriuri ( 120 m.p.) tratate conform celor de mai sus cu solutia apoasa de fosfat monoacid de diamoniu este: 27,15 litri/m.p. x 120 m.p. = 3258 litri amoniac gazos sau 3,258 m.c. Concentratia teoretica de amoniac care se atinge in atmosfera camerei cu volumul de 300 m.c. va fi de 3,258: 300 x 100 = 1,08 % volum adica acelasi ordin de marime cu doza letala de 1 % vol .


     Avand in vedere ca evaluarile s-au facut pe baza unui calcul teoretic, se impune verificarea practica a concluziilor acestuia. In acest scop s-a adaptat o etuva incalzita electric, cu volumul incintei de 35 litri, pentru a simula conditiile descrise in rationamentul teoretic. Aparatul, devenit camera de testare, va contine un numar de epruvete din lemn de brad ignifugate cu o solutie apoasa c = 20% fosfat monoacid de diamoniu avand o suprafata ignifugata corespunzatoare, raportata la volum, celei din calculul teoretic. Etuva dispune de un senzor de temperatura (termocuplu) care inregistreaza in mod continuu evolutia temperaturii din etuva. In usa etuvei, cu inchidre etansa, devenita perete frontal al incintei se afla practicat un orificiu care permite prelevarea de probe de gaz din centrul incintei. Prelevarea acestora se face cu sistemul DRAGER/GERMANIA, format dintr-un tub de sticla calibrat, care contine un reactiv specific amoniacului si o pompa speciala de absorbtie a gazelor. Tubul din sticla prezinta gradatii care indica nivelul de concentratie al amoniacului din proba gazoasa extrasa din incinta. La o pompare a unui volum determinat de gaz, suportul solid impregnat cu reactivul specific amoniacului, aflat in tubusor, isi schimba culoarea (analiza colorimetrica) pe o anumita lungime. Gradatia pana la care apare coloratia specifica indica nivelul concentratiei volumetrice de amoniac din incinta.

     In capitolul urmator vor fi prezentate rezultatele acestor experimentari.

B. Fosfatul diacid de monoamoniu (figurile 3 si 4):

  • a. Procesul de descompunere termica in intervalul de la 160 pana la 487,5 grade Celsius determina o scadere a masei esantionului cu 28,85 % greutate din masa initiala;
  • b. Produsul gazos decelat prin spectroscopia de infrarosu este practic numai amoniacul;
  • c. Produsul solid ramas in cuva balantei termogravimetrice este o masa vitroasa cu un aspect similar unei sticle fosfatice;
  • d. Descompunerea termica incepe la 178,1 grd. C cu o viteza de 0,0016 mg/min, atinge un maxim 0,9463 mg/min al vitezei de descompunere la 221,7 grd. C si se incheie practic la temperatura de 313,5 grade Celsius.
  • e. In procesul de descompunere termica alterneaza doua fenomene, primul endoterm (absorbtie de caldura) cu un maxim localizat la 210,4 grd. C. Cel de-al doilea este exoterm (degajare de caldura) si are un maxim localizat la 292,8 grd. C. Daca procesul endoterm favorizeaza calitatea de ignifugant intrucat absoarbe din caldura flacarii, cel exoterm este unul care sustine flacara, alimentand cu energie termica locul incendiului pe suportul lemnos.
  • f. Efectul favorabil al degajarii mai reduse de amoniac fata de cazul fosfatului monoacid de diamoniu este partial anhilat de efectul exoterm al reactiei de descompunere termica mai sus mentionat.
  • Potentialul gazelor nocive-amoniac NH3, degajat din acest compus chimic este mai redus fata de cazul precedent si anume: 0,1478 g NH3/g (NH4)H2PO4.


     Printr-un rationament teoretic dublat de un calcul similar celui descris rezulta ca in acest caz concentratia de amoniac din incinta respectiva va fi de 0,62 % volum NH3 in atmosfera camerei, valoare ridicata cu efecte toxice dar sub nivelul concentratiei letale.

     Figura 5 prezinta datele centralizate privind rezultatele analizelor termogravimetrice, termodiferentiale si spectroscopice (IR) pentru descompunerea termica a celor doua saruri de tip fosfati de amoniu in intervalul de temperatura 20 − 487,2 (487,8) grd. C, utilizand atmosfera de aer.

     Avand in vedere ca si in acest caz concluziile au la baza un calcul teoretic care tine cont si de concluziile analizei termogavimetrice/spectrofotometrie IR vom proceda la efectuarea unor experimentari utilizand epruvete reale din lemn de brad tratate cu solutiile de fosfati de amoniu (c = 20%) avand proprietati recunoscute de antipirene. Testele se vor face conform celor descrise la pct. A, utilizand aparatura DRAGER pentru determinarea concentratiilor de amoniac degajate din epruvetele supuse unui tratament termic (fara flacara) in etuva electrica transformata in incinta de testare in conditii determinate.

     In continuare sunt atasate figurile 1, 2, 3, 4, 5 reprezentand diagramele analizei termogravimetrice/termodiferentiale/spectroscopie IR in baza carora s-au obtinut concluziile anterior prezentate.

     In capitolul 3.c. vor fi prezentate rezultatele experimentale utilizand epruvete reale din lemn de brad tratate cu solutiile mai sus mentionate si supuse incalzirii controlate in etuva electrica transformata in incinta de testare. Analiza concentratiei amoniacului se va face cu sistemul DRAGER.

     Se analizeaza posibilitatea absorbtiei de gaze in apa distilata si masurarea cu foarte mare precizie (doua zecimale) a variatiei pH-ului acesteia urmare a alcalinizarii cu amoniac, utilizand un aparat pH-metru portabil tip PH 25/CRISOM INSTRUMENTS / SPANIA, an fabricatie 2008. Se poate compara valoarea pH-ului solutiei cu cea a lichidului din tesutul pulmonar expus accidental aerului contaminat cu amoniac daca se vor gasi informatii adecvate din literatura de specialitate.


SUSSUS


     alineatCap. 3/c Studiul ignifugarii lemnului utilizand procedeul impregnarii prin imersia sub presiune a epruvetelor/profilelor din lemn standardizate.

     Impregnarea sub presiune a profilelor din lemn standardizate destinate realizarii unor constructii civile sau industriale este un procedeu modern de tratare a acestui tip de material de constructii. Procedeul asigura o protectie ignifuga remarcabila a lemnului mergand pana la calitatea de incombustibil (clasele A1 si A2−s1, d0 ale standardului UNIUNII EUROPENE EN 13501-1/2007 − "Reaction to Fire") in functie de calitatea si proprietatile solutiei ignifuge. Deasemenea in functe de calitatea ignifugantului se pot obtine valori foarte scazute ale emisiei de fum (subclasa s1 a standardului anterior citat) din structura de lemn expusa focului. Precizam ca in peste 90% din cazuri victimele incendiilor se datoreaza emisiei de fum si nu expunerii directe la foc.

     Prin tratarea lemnului in acest mod se asigura penetrarea acestuia practic in intrega masa (cazul scandurilor), adancimea de impregnare fiind de pana la 15 − 20 mm de pe fiecare fata a profilului functie de conditiile de operare. Acest procedeu este aplicat pe scara larga in tarile dezvoltate din punct de vedere economic unde se realizeaza numeroase cladiri din lemn, calificat drept material ecologic. Realizarea unor linii de productie la fabricile de cherestea din ROMANIA ofera acestora oportunitati suplimentare de dezvoltare a afacerilor.

     S.C.SETICO SRL ofera firmelor interesate intreaga experienta in domeniu, pentru proiectarea si realizarea unor instalatii de acest tip. In etapa actuala S.C. SETICO SRL dispune de documentele de clasificare ale produsului SETISTOP-S in conformitate cu standardul Uniunii Europene EN 13501-1/2007 − "Reaction to fire", cu referire procedeul ignifugarii prin pensulare/pulverizare, cand penetrarea suprafetei lemnului este de 1...2 mm in functie de umiditatea si rugozitatea acestuia. Potrivit documentelor emise de CENTRUL NATIONAL PENTRU SECURITATE LA INCENDIU SI PROTECTIE CIVILA−CNSIPC Bucuresti, produsul este clasificat C−s1,d0 (clasa superioara a standardului UE) acceptata potrivit legislatiei actuale pentru orice tip de constructie. Subliniem faptul ca nivelul emsiei de fum din epruvetele de lemn ignifugate cu SETISTOP-S este DE 100 ORI MAI SCAZUT FATA DE VALOAREA MAXIMA ADMISA DE CLASA SUPERIOARA (s1) A STANDARDULUI UE. Acesta prevede parametrul SMOGRA max. 30 m2/s2 pentru clasa s1, produsul SETISTOP-S realizand o valoare a parametrului SMOGRA de numai 0,3 m2/s2. Totodata revenim cu informatia esentiala: FUMUL DEGAJAT DIN LEMNUL TRATAT CU SETISTOP-S NU CONTINE GAZE TOXICE!!! COMPONENTELE ANTIPIRENE DEPUSE PE LEMN AU O STABILITATE TERMICA EXCEPTIONALA, SE DESCOMPUN LA TEMPERATURI CUPRINSE INTRE 1320....1540 grade Celsius! Precizam ca temperatura flacarilor pe suprafata aprinsa a lemnului de conifere atinge maximum 850 grade Celsius iar pe suprafata OSB de maximum 975 grade Celsius, valori determinate in laboratorul de cercetare SETICO utilizand un pirometru optic cu fascicol laser (produs in Germania).

     ATENTIONAM INCA O DATA PE ACEASTA CALE PERICOLUL PE CARE-L REPREZINTA PENTRU OM SI ECHIPELE DE INTERVENTIE ALE ISU GAZELE TOXICE DEGAJATE DIN STRUCTURILE DE LEMN IGNIFUGATE CU PRODUSE CE CONTIN COMPUSI DIN CLASA FOSFATILOR DE AMONIU INTRUCAT GAZELE CU EFECT POTENTIAL LETAL (OXIZII NITRICI SI DE FOSFOR) INCEP SA SE DEGAJE DE LA TEMPERATURA DE NUMAI 130 grade Celsius.

     In etapa urmatoare, S.C.SETICO SRL va obtine clasificarea produsului SETISTOP-S conform standardului UE si pentru procedeul impregnarii imersiei sub presiune, tinta fiind una din clasele A1 sau A2−s1,d0 ale standardului UE.

     Din punct de vedere economic, la ora actuala, costul produsului SETISTOP-S pentru ignifugarea prin pensulare/pulverizare a unei suprafete de 1 m.p. lemn sau OSB este in medie de cca 0,25...0,3 EURO/m.p. + TVA, practic, un pret fara concurenta daca se ia in considerare raportul pret/calitate si viteza ridicata de executie a operatiei de ignifugare conditionata de proprietatile fizice ale solutiei.


SUSSUS



copiaza SETICO ca si bookmark in clipboard
copiaza SETICO ca si bookmark in clipboard
copiaza SETICO ca si bookmark in clipboard